PATRIARHIA ROMÂNĂ
MITROPOLIA MUNTENIEI ŞI DOBROGEI
ARHIEPISCOPIA BUCUREŞTILOR

PAROHIA BELVEDERE
“Sf. Ap. Petru şi Pavel” şi “Sf. M. Mc. Ecaterina”

- Săptămâna Patimilor –

În această săptămână, denumită în popor Săptămâna Mare, slujbele au o rânduială mai specială. Astfel că începând cu seara din Duminica Floriilor și până în Vinerea  Patimilor, în fiecare seară avem rânduiala de slujbă numită DENIE, adică Utrenia (slujba de dimineaţă) de a doua zi. În zilele de Luni, Marți si Miercuri dimineața, la mănăstiri, se săvârșește Liturghia Darurilor mai înainte sfințite (a Sfântului Grigorie Dialogul).

PROGRAM  LITURGIC

• LUNI
  • ora 8:00 – Taina Sfintei Spovedanii (Mărturisirea păcatelor)
  • ora 18:00 – DENIE – În SFÂNTA ŞI MAREA ZI MARŢI, facem pomenire despre cele zece fecioare

  (Ev. MATEI 25,1-13) Grija celor cinci fecioare numite înțelepte le-a asigurat întâlnirea cu Mirele Ceresc, Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Rugăciunea neîncetată, viețuirea ca și când fiecare zi din viață ar fi ultima și pregătirea trupească și mai ales sufletească pentru intâlnirea cu Dumnezeu sunt tot atâtea căi de a afla înţelepciunea celor cinci fecioare din pilda Mântuitorului. Fecioarele fără de minte sunt asemuite cu oamenii care nu păstrează aprinsă în candela sufletului flacăra credinţei în Dumnezeu. În zilele de pe urmă, în vremea Parusiei (A Doua Venire a Mântuitorului pe pământ) cei fără de credință vor alerga cu spaimă după flacăra credinţei în Dumnezeu, dar ușile Împărăției lui Dumnezeu li se vor închide și vor fi aruncați focului nestins împreună cu Satana, vrăjmașul lui Dumnezeu și al omenirii.

• MARŢI
  • ora 8:00 – Taina Sfintei Spovedanii (Mărturisirea păcatelor)
  • ora 18:00 – DENIE – În SFÂNTA ŞI MAREA ZI MIERCURI, au poruncit dumnezeieştii Părinţi, să facem pomenirea femeii celei păcătoase, care a uns pe Domnul cu mir
    

  Miercurea Mare ne apropie și mai mult de Sfintele Paști, astfel că Biserica a rânduit să luăm aminte în această zi la două exemple: cel al păcătoasei desfrânate, înstrăinate de Dumnezeu care aducând în această zi, cu mare căință, smerenie și cu multe lacrimi, mir de mare preț și ungându-L pe Hristos, devine mironosiță și cel al lui Iuda Iscarioteanul, ucenicul care, deși apropiat de Domnul, L-a vândut, tot astăzi, pentru treizeci de arginţi fariseilor și cărturarilor ce voiau să-L ucidă. Vânzarea făcută de Iuda a făcut ca, mai târziu, Sfânta Tradiție a Bisericii să rânduiască ziua de miercuri ca zi de post, alături de vineri, ziua în care Iisus a fost răstignit, acestea fiind cele două zile ale săptămânii în care creștinii trebuie să postească de-a lungul întregului an.

• MIERCURI
  • ora 8:00 – Taina Sfintei Spovedanii (Mărturisirea păcatelor)
  • ora 18:00 – DENIE – În SFÂNTA ŞI MAREA ZI JOI, dumnezeieştii Părinţi, ne-au rânduit să prăznuim: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, Rugăciunea cea mai presus de fire şi vinderea Domnului de către Iuda.
• JOI
  • ora 8:30 – Liturghia Sf. Vasile cel Mare unită cu Vecernia. La această Liturghie se scoate Sf. Agneţ din care se face Sf. Împărtăşanie pentru bolnavi, pentru tot anul.
  • ora 18:00 – DENIA celor 12 Evanghelii – SLUJBA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PATIMI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS (Scoaterea Sintei Cruci în mijlocul Bisericii )

  În Sfânta şi Marea Vineri, se prăznuiesc sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insul¬tele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţetul, piroanele, suliţa, şi înainte de toate, crucea şi moartea, pe care Ie-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, ce a fost răstignit împreună cu El.

• VINERI
  • ora 8:00 – Taina Sfintei Spovedanii (Mărturisirea păcatelor)
  • ora 14:00 – Slujba scoaterii Sfântului Epitaf
  • ora 18:00 – DENIA PROHODULUI DOMNULUI – În SFÂNTA SI MAREA ZI SÂMBĂTĂ, prăznuim îngroparea cea îndumnezeit trupească a Domnului Hristos şi pogorârea Sa la iad, prin care omul a fost eliberat de moarte.

  VINERI seara – În această zi credinciosii țin post negru. Este o zi de profundă tristețe, întrucât este ziua răstignirii Mântuitorului, a morții și a îngropării Lui. Din acest motiv, în această zi nu se săvârşeşte Liturghie (este zi aliturgică).
  Denia de vineri seara sau slujba prohodului, ne poartă în procesiune alături de cei care L-au îngropat pe Mântuitorul (femeile mironosițe și Iosif al Arimateii), zi în care toți credincioşii cântă: “În mormânt, Viață, pus ai fost, Hristoase…”
  La sfârșitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Aer (EPITAF), pe sub care trec apoi toți credincioșii. Epitaful simbolizează trupul mort al lui Hristos.
  În intervalul acesta dintre Răstignirea pe cruce şi Înviere, pentru ca moartea Lui să nu pară iluzorie oamenilor, Fiul lui Dumnezeu a lăsat trupul Său să zacă în mormânt trei zile și în acest timp S-a coborât cu sufletul la iad, sfărâmându-i porțile. Trăind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit să ne arate că este posibilă o viață spirituală, biruitoare și fericită, și fără de trup. Până la El, oricine murea se ducea la viața chinuită din iad, întrucât toți treceau pragul eternității cu sufletul transfigurat de păcat. Aceste trei zile de viață ale lui Iisus cu sufletul despărțit de trup formează începutul Raiului. Începând din acest moment, sufletele celor drepți sunt așezate în Rai până la Învierea lor cu trupurile.

- Pe scurt despre înţelesul şi folosul deniilor -

Ce sunt deniile şi când se săvârşesc ele?

Deniile sunt slujbe de dimineaţă (utrenie) care se săvârşesc în serara zilei precedente ca formă de priveghere prelungită a zilei, ca umplere a serii cu lumina duhovnicească a rugăciunii şi a cântării.{ Spre exemplu: denia de Duminică seara este slujba Utreniei de luni dimineaţa, cea de luni seara este Utrenia de marţi dimineaţă …,etc. }. Ele sunt aduceri aminte de zilele când Hristos Domnul avea să împlinescă menirea venirii Sale pe pământ, anume răscumpărarea noastră din robia morţii prin Însuşi scump Sângele Său, prin Patimi. Deniile sunt specifice zilelor de Miercuri (seara) şi Vineri (…) din săptămâna a cincea din Postul Mare (al Paştilor), precum şi întregii săptămâni a Sfintelor Patimi, care precede slăvita sărbătoare a Învierii Domnului. Deniile din această săptămână Mare (după cum i se spune în popor) încep din Duminica Floriilor (seara) şi se termină cu Vinerea Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos, când se săvârşeşte Denia de sâmbătă, în care se cântă şi Prohodul Domnului.

Ce conţin Deniile?

Ele conţin multă lumină şi multă hrană duhovnicească pentru urcuşul interior al sufletului spre marea şi sfânta sărbătoare a Învierii Domnului.

Deniile de Joi şi Sâmbătă (miercuri şi vineri seara) din săptămâna a cincea a Postului Mare, când este pomenită Cuvioasa Maică Maria Egiptenca, sunt în mod deosebit denii de pocăinţă, de conştientizare a morţii spirituale a sufletului robit de păcat şi de patimi.

Deniile din Săptămâna Sfintelor Patimi au în centrul lor taina suferinţelor sufleteşti şi trupeşti  ale Mântuitorului Hristos ca urmare a păcatelor oamenilor, arătate în invidie şi ură, lăcomie şi trădare, frică prea mare şi lipsă de fidelitate,etc. Pe de altă parte slujbele deniilor arată şi puterea pocăinţei.

Patima iubirii de arginţi a ucenicului Iuda Iscarioteanul este pusă în contrast cu pocăinţa şi dărnicia femeii păcătoase, care a folosit fără zgârcenie mirul de mare preţ pentru a prevesti şi cinsti taina morţii lui Hristos.

Frica prea mare a ucenicului Petru în faţa unei slujnice atunci când s-a lepădat de Hriostos este pusă în contrast cu pocăinţa tâlharului de pe cruce, care în ultima clipă a vieţii sale a câştigat raiul tocmai pentru că s-a pocăit şi l-a rugat pe Hristos, zicând: „Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta!”

Deniile din săptămâna Sfintelor Patimi sunt un urcuş abrupt şi intens spre Înviere; ele sunt ca o culme pentru cei care au postit şi s-au pocăit de păcatele lor, sau ca un tren de ultimă oră, ca o chemare stăruitoare pentru cei întârziaţi  în hotărârea lor de a se întoarce spre Hristos înainte de marea Sărbătoere a Învierii Sale.Cântarea: „Iată, Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind…”, precum şi cântarea: „Cămara Ta, Mântuitorul meu, o văd împodobită şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa…”, exprimă cel mai intens tensiunea dintre pocăinţă şi iertare, dintre priveghere şi aşteptarea bucuriei învierii şi a întâlnirii cu Hristos.

Deniile nu sunt doar slujbe de dimineaţă săvârşite seara, ci scopul lor principal este ca, prin rugăciune şi cântare, prin citirea Sfintei Scripturi şi meditaţie, prin pocăinţă şi post, să alungăm din suflet întunericul păcatelor şi să ne umplem de lumina cea tainică şi nevăzută, dar reală şi simţită ca bucurie, a prezenţei iubitoare a lui Hristos în noi şi în cei care se roagă împreună cu Biserica Sa.

Odinioară, mai ales la sate, lumânarea de ceară curată aprinsă de credincioşi în Biserică, la deniile din Săptămâna Mare, era la sfârşit purtată în mână până acasă, ca arvună a luminii Învierii, ca semn că rostul şi folosul slujbei deniilor este acela de a aduna în timpul Postului lumină în suflet spre a ne bucura de lumina cea mare şi deplină a Sfintelor Paşti. (Deniile din Postul Mare, Edit.Trinitas, Iaşi, 2007)

Prea Fericitul Părinte
† DANIEL
Patriarhul B.O.R.