
Din viaţa şi activitatea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul
Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul a fost cel mai de seamă mitropolit al Ţării Româneşti din secolul al XIX-lea (între anii 1823-1834). S-a născut în Bucureşti, în anul 1765, din părinţi iubitori de Dumnezeu. Numele său de mirean era Gheorghe Miculescu.
După ce a studiat la renumite şcoli din Bucureşti, a ajuns ucenic al Sfântului Paisie Velicicovschi, fiind călugărit la Mănăstirea Neamţ. Dornic de desăvârşire, la îndemnul Sfântului Paisie, tânărul monah Grigorie vieţuieşte o perioadă de timp la Sfântul Munte Athos. Revenind în ţară, se aşază la Mănăstirea Căldăruşani, aşezământ monahal reorganizat de Sfântul Cuvios Gheorghe, stareţul mănăstirilor Cernica şi Căldăruşani.
În anul 1823, Sfântul Grigorie a fost chemat la Bucureşti de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica, fiind ales mitropolit al Ţării Româneşti. Ca arhipăstor, mitropolitul Grigorie Dascălul a desfăşurat o neobosită activitate pastoral-misionară şi social-culturală, numind ierarhi în scaunele episcopale de la Argeş, Râmnic şi Buzău şi întemeind şcoli teologice în fiecare dintre aceste centre eparhiale.
Întreaga viaţă şi lucrare a mitropolitului Grigorie în slujba Bisericii a fost un exemplu de sfinţenie şi de iubire jertfelnică pentru păstoriţii săi de sprijinul său material beneficiind numeroşi săraci, văduve, orfani oferind hrană, adăpost şi cărţi de învăţătură. La moartea sa au rămas o mulţime de cărţi pregătite spre a fi oferite în dar şcolarilor.
Activitatea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul în scaunul de mitropolit al Ţării Româneşti a fost întreruptă de către administraţia rusă instaurată în Principatele române, fiind exilat timp de peste patru ani la Chişinău, Buzău şi Căldăruşani.
Sfântul Ierarh Grigorie s-a îngrijit, în mod special, şi de restaurarea catedralei mitropolitane din Bucureşti, precum şi de traducerea şi tipărirea în limba română a Vieţilor Sfinţilor, pe care le considera “atât de folositoare pentru formarea duhovnicească şi luminarea sufletelor credincioşilor”.
Pentru viaţa, activitatea şi strădania sa duhovnicească, Sf. Ierarh Grigorie a rămas în istoria Bisericii şi a poporului român drept cel mai de seamă întâistătător al scaunului mitropoliei Ţării Româneşti din sec. al XIX-lea, fiind cunoscut cu supranumele de “Dascălul”.
Întreaga sa viaţă şi lucrare a fost un exemplu de sfinţenie şi de iubire pentru cei pe care i-a păstorit. Pentru viaţa sa curată, pusă în întregime în slujba Domnului, şi pentru faptele sale sfinte în slujba Bisericii şi a celor pe care i-a păstorit, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit pe data de 20 octombrie 2005, a hotărât ca mitropolitul Grigorie Dascălul să fie trecut în rândul sfinţilor, cu data de prăznuire la 22 iunie. Proclamarea oficială a canonizării acestuia a avut loc la 21 mai 2006, în Catedrala patriarhală din Bucureşti.
Racla cu sfintele sale moaşte se află spre închinare în naosul bisericii Mănăstirii Căldăruşani.
„Apărător neînfricat al dreptei credinţe şi mijlocitor milostiv poporului celui asuprit
te-a avut pe tine Biserica Ţării Româneşti, Sfinte Ierarhe Grigorie,
că pe preoţi şi credincioşi i-ai povăţuit, pe tineri i-ai învăţat şi pe orfani i-ai ocrotit,
iar scrierile tale şi înţeleptele învăţături au rămas tezaur nepreţuit
Bisericii noastre dreptmăritoare.“ (Condac)